Manualele vremurilor noi Stiri.rol.ro

Dupa vacanta, buchea cartii le spunea ca Alexandru Toma este un mare poet sau ca Romania fusese a"½stat imperialist". Insa cei mai multi n-au aflat aceste lucruri din manuale. Depasit de situatie, statul n-a putut tipari milioanele de exemplare necesare.

Prin decretul nr. 175 din 3 au­gust 1948 a fost impus sistemul manualului unic. Sarcina intocmirii cartilor de scoala nu a revenit insa Ministerului, ci Comisiei de Invatamant a Directiei de Agitatie si Propaganda a Comitetului Central al P.M.R., condusa de Mihail Roller. La partid au fost elaborate manualele pentru ciclul elementar, care dura sapte ani. In prima faza, acestea au fost traduceri ale manualelor sovietice. Ulterior, s-a trecut la intocmirea lor in tara, dar, in spirit, nu difereau cu mult de cele traduse.

LUAÅ¢I PE NEPREGÄ‚TITE. In raportul din februarie 1949 despre reforma invatamantului, prezentat de ministrul Gheorghe Vasilichi in fata membrilor Biroului Politic, acesta s-a plans ca intampina serioase dificultati in realizarea manualelor pentru toate ciclurile de invatamant. a"½A trebuit sa refacem totul dintr-o data si sa tiparim milioane de exemplare, a spus Vasilichi, ceea ce a facut ca, la un moment dat, tipografiile noastre sa nu mai fie in stare sa execute comenzile. (). In ceea ce pri­veste manualele scolare ale invatamantului elementar, acestea au fost facute din nou. Nefiind o evidenta exacta si nestiind numarul copiilor care vor veni la scoala, si deci nestiind precis de ce numar de exemplare avem nevoie, am fost pusi in situatia ca, in ciuda numarului mare de manuale ale invatamantului elementar comandate si tiparite, in momentul de fata sa ne gasim intr-o mare criza. De exemplu, am tiparit peste 300.000 de abecedare de clasa I si azi nu mai avem nici unul, iar cererile sunt foarte mari. Ne lip­sesc si alte feluri de manuale si rechizite scolare, ceea ce ingreuneaza foarte mult bunul mers al scoalei." Nici si­tuatia cartilor pentru in­va­tamantul me­diu nu era mai buna. a"½In special ne lipsesc manualele de limba ro­mana, pedagogie, biologie. Nu avem aproape deloc manuale tehnice, a caror nevoie se simte foarte mult, dat fiind ca invata­mantul tehnic se compune jumatate din invatamant de cultura si educatie, si jumatate din invatamant de specialitate profesionala."

MANUAL CELEBRU. Studiul istoriei incepea din clasa a III-a elementara. Un manual destinat in­va­ta­rii acestei discipline avea sa devina la randul lui istorie, si sa semni­fice, peste ani, prototipul sta­linismului in materie. Manualul de istorie pentru cursul secundar (liceu), redactat de un colectiv coordonat de Mi­hail Roller, a avut o prima editie in 1947, inainte de reforma in­v­a­ta­man­tului. A fost apoi ree­ditat in 1948 si 1952. Periodizarea istoriei Romaniei se facea in functie de evenimentele din Rusia, mai precis dupa a"½Marea Re­vo­lutie Socialista din Octombrie" (M.R.S.O). Titlurile capitolelor si lec­ti­i­lor sunt sugestive: a"½Influenta pri­mei revolutii burghezo-democratice din Rusia (1905) in Romania", a"½Parti­ci­parea Romaniei la razboiul imperialist", a"½Romania in epoca imperi­a­lis­ta (Pana la Marea Revolutie So­ci­a­lista din Octombrie)", a"½Romania in pe­rioada avantului revolutionar creat sub influenta M.R.S.O.", a"½In­sem­na­tatea istorico-mondiala a M.R.S.O.", a"½Participarea Romaniei burghezo-mosieresti la razboiul criminal antisovietic", a"½Eliberarea nationala a Romaniei de catre glorioasa Armata Sovietica". Largi spatii in manual ocupa istoria patridului comunist. Astfel, elevii de liceu invatau despre a"½Crearea P.C.R.", a"½Congresul II P.C.R.", a"½Lupta P.C.R. in anii 1929-1933", a"½Eroicele lupte din ianuarie-februa­rie 1933" si altele.

ELEVUL ION ILIESCU ÅžI ISTORIA LUI ROLLER. Inainte de reforma, in februarie 1948 a apa­rut a"½Revista elevilor". In primul nu­mar, noua publicatie a initiat o an­che­ta referitoare la manualele scolare. Printre altii, un elev pe nu­me Ion Iliescu din a"½clasa a VIII-a Liceu Teoretic", si-a expus opiniile le­gate de manualul de istorie: a"½Ma voi referi la manualul de istorie, caci am o inclinare deosebita catre aceas­ta materie. Imi place sa studiez fap­te­le trecutului, spre a scoate dintr-in­se­le invatamintele pentru prezent. Din pacate, setea mea de cunostinte in acest domeniu nu era deloc satis­fa­cuta pana in acest moment. Manualele scolare, ca si majoritatea cartilor cu subiect istoric ce se gaseau in comert, transformau istoria intr-un basm neverosimil. Noul manual unic pentru clasa a VIII-a imi ofera pentru intaia data o imagine stiintifica a istoriei moderne si contemporane. Am citit cartea fila cu fila inca din pri­mele zile ale anului scolar. Am avut astfel prilejul sa intalnesc o ex­punere amanuntita a cauzelor so­ciale ale Revolutiei Franceze (care era ridiculizata in vechile manuale); am putut cunoaste in adevarata lor lu­mina evenimentele de la 1848; de ase­menea, am gasit date interesante despre Comuna din Paris si misc­a­rile muncitoresti din a doua ju­ma­tate a secolului trecut. Intreaga carte este intemeiata pe o conceptie unitara, intarita prin argumente logi­ce si stiintifice. Datorita noului manual, am reusit sa-mi limpezesc o serie de nelamuriri si sa-mi insusesc o idee generala bine fundata asupra unei perioade pe care o consideram inainte ca o simpla acumulare de fapte fara legatura si fara un con­tinut istoric."

Neculuta, poetul-cizmar

Nedreptatit de a"½oranduirea burgheza", in manualele scolare de limba romana si-a facut loc dupa 1948 opera poetului-cizmar Dumitru Theodor Neculuta. Ion Vitner, critic literar al a"½vremurilor noi", a mers mai departe cu repararea nedreptatii si i-a dedicat volumul a"½Viata si opera lui D. Th. Neculuta". In capitolul dedicat biografiei aflam, printre altele, despre copilaria nefericita a viitorului cizmar-poet, precum si ca adevarata chemare artistica a simtit-o pentru muzica, poezia fiind abia a doua optiune. a"½Nu a fost usor pentru Neculuta sa renunte la visurile sale de violonist si sa exercite o meserie pentru care nu avea nici un fel de inclinatie speciala (cizmaria, n.n.). Din aceasta drama a existentei sale s-a nascut insa a " in contact cu miscarea muncito­reasca a " o puternica constiinta de clasa a exploatatului, o mandrie a muncitorului care nu se apleaca in fata oprimarii nemiloase, o ura neimpacata impotriva lumii bazata pe exploatarea omului de catre om, cum nici un alt poet pana la dansul nu manifestase in versuri. Violonistul impiedicat de a-si desavarsi arta isi transpune toata pasiunea pentru muzica, toata suferinta si toata ura lui impotriva societatii care-i sugruma aspiratiile, in versuri tasnite ca o lava fierbinte."