"Revenirea la drahma nu este o optiune pentru greci"
Atena cere urgentarea celui de-al doilea euro-pachet de salvare financiara, pentru ca altfel, "Grecia ar fi scoasa de pe piete, din zona euro". Profesorul George Pagoulatos, de la Universitatea de Economie si Afaceri din Atena, a explicat pentru FP Romania ce ar insemna invocata iesire a Greciei din zona euro, dar si cateva dintre tarele economiei grecesti.
Versiunea extinsa a unui articol FP Romania aparut in Forbes Romania nr. 75, din 23 ianuarie.
FP Romania: Care sunt problemele structurale ale economiei grecesti?
George Pagoulatos: In mod clar in astfel de crize vina cade in primul rand pe guverne, pe politicieni. Dar, in democratii, si cetatenii au partea lor de vina. In cazul Greciei, una dintre slabiciuni este modul in care este structurata si in care opereaza administratia publica. Sectorul public este ineficient, supradimensionat, mai scump decat isi permite tara si nu creeaza serviciile de calitate de care economia ar avea nevoie. In schimb, creeaza impedimente birocratice in functionarea economiei.
In plus, problema Greciei cu deficitul fiscal este legata mai degraba de colectarea veniturilor publice decat de cheltuielile publice. Evaziunea fiscala pe scara larga nu va putea fi rezolvata daca nu reducem marimea economiei informale. O alta problema este rigiditatea pietei muncii grecesti. In prezent guvernul incearca sa liberalizeze profesiile care pana acum erau rezervate in Grecia. De exemplu, pentru meserii precum cea de taximetrist, camionagiu sau farmacist existau bariere la intrare. Existau marje de profit institutionalizate pentru farmacisti. Si tot felul de masuri prin care cei care exercitau aceste profesii puteau impiedica noi operatori.
Putem gandi un faliment de stat al Greciei?
Nu cred ca trebuie sa vorbim despre un faliment de stat propriu-zis, ci despre o restructurare a datoriei. Este scenariul de default partial, cu o participare importanta a sectorului privat. Detinatorii privati de bonduri grecesti ar accepta o scadere a valorii nominale a bondurilor, care oricum este mai mare decat valoarea de piata a acestor bonduri. Toate bondurile care ajung la maturitate in 2014-2020 vor fi inlocuite cu bonduri garantate de Fondul European de Stabilitate Financiara - EFSF, la o valoare nominala mai mica. Astfel ar fi redusa datoria publica a Greciei. Rata de crestere economica, rata dobanzii si surplusul bugetar primar fac o datorie suverana sustenabila.
Guvernul trebuie sa atinga un surplus bugetar primar in 2012, adica isi va putea finanta toate cheltuielile guvernamentale din veniturile publice, fara sa se mai imprumute, neluand in calcul dobanzile la datorie. Grecii au avut un surplus bugetar primar timp de trei ani, pana in 2001 - 2002, apoi, odata cu pregatirea Jocurilor Olimpice si cu un management prost al economiei, am trecut pe deficit. Un faliment ordonat ar implica EFSF si recapitalizarea bancilor, a detinatorilor de bonduri, iar Banca Centrala Europeana ar fi lasata sa furnizeze lichiditati bancilor. Acesta este scenariul controlat, decis la summitul UE din 21 iulie.
Este suficienta sporirea fondului european de salvare pentru a reduce datoria Greciei? Exista alternative?
EFSF este un instrument bun pentru datoria greaca, dar marea problema a eurozonei va fi cu cea italiana, pentru care UE n-are destula munitie. Capacitatea EFSF ar putea fi crescuta prin implicarea Bancii Centrale Europene, care sa cumpere bondurile tarilor atacate, astfel incat Fondul sa ajunga la 2 trilioane de euro. Pe termen lung, singura solutie pentru a face eurozona viabila, in opinia mea, este cea a eurobondurilor. Exista o modalitate care nu implica costuri mai mari pentru Germania la imprumuturi, transferuri fiscale sau printarea de noi bani. Este vorba despre separarea datoriei legale, de pana la 60% din PIB, care ar putea fi pusa pe pietele financiare sub forma de eurobonduri, cu o dobanda mai mica decat cea pe imprumuturile Germaniei, si ar putea finanta proiecte de dezvoltare. Este asemanator cu bondurile trezoreriei americane, care au o dobanda mica, in ciuda datoriei mari a SUA. Ratingul AAA garanteaza ca Statele nu vor falimenta. Cine ar cumpara bondurile high-quality ale eurozonei? Investitori din China, Japonia, Orientul Mijlociu. Cealalta parte a datoriei, care depaseste pragul de 60%, ar trebui scoasa de pe piete, pentru a impiedica speculatiile impotriva ei, si ar trebui stabilita o rata fixa a dobanzii pe o perioada mai lunga.
Ce consecinte ar avea pentru Grecia iesirea din zona euro?
Revenirea la drahma nu este o optiune discutata sau examinata in Grecia sau in UE. Ar fi o catastrofa pentru economia greceasca. Nu este o idee populara la noi. Potrivit unui sondaj recent, aproximativ 67% dintre greci vor ca Grecia sa ramana in zona euro, in ciuda austeritatii. Iar asta nu inseamna ca ceilalti doresc revenirea la drahma. Nu e intamplator ca nicio forta politica nu este pentru reintroducerea drahmei. Chiar si comunistii au spus ca o intoarcere la drahma ar duce la pierderi de venituri pentru muncitori.
De ce sunt toti impotriva? Pentru ca asta ar implica o devaluare masiva, in jur de 50%, si ar putea duce ulterior la noi devaluari. Rezultatul ar fi o moneda foarte slaba, care ar ucide puterea de cumparare a oamenilor, le-ar reduce veniturile reale, ar afecta bancile si depozitele grecesti. Am asista la un exod de capital, care ar ucide mediul de afaceri pe scara larga. Iar datoria tarii ar creste, intrucat, fiind denominata in euro, s-ar lua in calcul raportul drahma-euro. Grecia ar intra intr-o spirala de devaluare si inflatie mare, iar prabusirea veniturilor ar duce la si mai multe revolte pe strazi.
Instabilitatea politico-economica ar fi enorma, iar Grecia n-ar castiga in competitivitate, pentru ca are un sector de export redus. Mai mult, importurile ar deveni foarte scumpe. Pretul petrolului sau al echipamentelor farmaceutice ar creste mult. Orice guvern grec ar lua decizia iesirii din zona euro ar trebui apoi sa fuga cu elicopterul. Ar fi o puternica lovitura si pentru zona euro, pentru ca, odata Grecia iesita din euro, speculatorii vor incepe sa atace urmatoarea veriga slaba - Portugalia, Italia. Ar fi inceputul sfarsitului zonei euro, care a fost un angajament irevocabil fata de uniunea monetara - motiv pentru care n-avem prevederi in Tratate legate de iesirea unei tari.
Slabiciunile structurale ale economiei grecesti
Licente ereditare
In cazul farmacistilor si taximetristilor licentele se transmiteau din tata in fiu. Aceste licente au fost extrem de scumpe. Cand ieseai din profesie puteai fie sa-ti vinzi transferi licenta copiilor, fie s-o vinzi. Astfel incat intrarea in profesie este restrictionata, iar guvernul pierdea mult in termeni de venituri din taxe. Toate aceste domenii sunt acum reformate, de aceea taximetristii au iesit pe strazi sa protesteze. Vara trecuta au protestat camionagii, alta profesie protejata. In unele cazuri au dat multi bani pentru ca sa cumpere o licenta, iar acum, odata cu liberalizarea, valoarea licentei va scadea. Noul sistem prevede ca licentele sa apartina guvernului si sa fie acordate la un cost mic celor care vor sa exercite profesia, iar apoi sa se intoarca la guvern. Astfel vor fi colectati mai multi bani din taxe iar profesia va fi mai deschisa. Dar mai este nevoie de multa liberalizare a acestor profesii si servicii pentru a face economia mai eficienta.
Productie insuficienta
Baza de productie a Greciei se bazeaza pe intreprinderi mici si foarte mici, care nu sunt eficiente. Problema noastra majora este faptul ca ne-am concentrat cresterea economica pe sectoarele protejate, non-comerciale, iar sectorul de export al economiei grecesti este foarte slab. Avem nevoie de un transfer masiv de resurse de la sectoarele non-comerciale la cele comerciale. Trebuie sa ne marim exporturile - si sa reducem ponderea sectoarelor non-comerciale din economie, pentru ca acestea sunt directionate catre piata greceasca si bazate pe creditare. Asa ajungem fie la datorie privata, fie la datorie publica. Guvernul angajeaza mai multi oameni prin aceasta datorie publica sau plateste pentru servicii furnizate prin sectorul privat. Trebuie sa trecem de la o economie orientata catre sine la o economie orientata catre export. Si asta se intampla in prezent in Grecia.
Interviul a fost realizat cu ocazia conferintei pe care economistul grec a sustinut-o la Bucuresti la invitatia Institutului European din Romania.
» vezi articolul original
sursa: 
