"Casa verde ne fereste de stres si poluare"
O casuta in forma de capita de fan, cu diametrul de patru metri, cu un acoperis verde, ridicata din cob, echivalentul englezesc al paiantei romanesti. Aceasta este propunerea arhitectei Ileana Mavrodin pentru un viitor mai aproape de natura, mai putin poluat si mai relaxat.
"Casele din cob sunt foarte eficiente din punct de vedere termic, pentru ca sunt orientate dupa soare, iar resursele financiare folosite pentru ridicarea unei asemenea locuinte reprezinta aproxmativ o zecime din costurile pentru o cladire traditionala", ne-a asigurat Ileana Mavrodin, o arhitecta care, dupa ce a stat 12 ani in Canada, s-a intors in tara natala, pentru a exploata resursele infinite ale comunitatilor rurale de la noi. Timisoreanca s-a inspirat pentru acest tip de constructii din directa observare a locului, a mediului, a traditiilor si intelepciunii locale, care sunt inca prezente in satul romanesc, amenintat insa de asaltul "consumismului modern".
Asa arata casa inainte de Si pentru ca teoria fara practica nu face nici un ban, arhitecta originara din Timisoara a ridicat in vara anului 2004 o casuta-model in comuna Sasca din Caras-Severin. "O casa din cob trebuie si poate fi ridicata intr-o vara. Fundatia trebuie sa fie pregatita pana in iunie, cand se treiera graul, iar majoritatea materialelor necesare se gasesc la locul constructiei. Din saparea fundatiei rezulta materialul pentru pereti, iar solul vegetal decapat e refolosit pentru acoperis", explica Ileana Mavrodin si pe site-ul www.casa-verde.ro.
Ileana Mavrodin a folosit, la ridicarea zidului, Pamantul lutos excavat e amestecat cu apa, paie si nisip si framantat pana cand ajunge la consistenta aluatului de paine. In acest fel se obtine cobul, un material de constructie traditional in Anglia, importat in America si aflat acum in topul materialelor "la moda", alaturi de balotii de paie, pentru constructiile ecologice. Pe romani, aceasta descriere ii trimite mai degraba cu gandul la locuintele din chirpici sau paianta. "Desi seamana foarte mult cu paianta, cobul se deosebeste de aceasta prin faptul ca nu se folosesc cofraje pentru punerea in opera", ne lamureste arhitecta.
Sara si Douglas, o englezoaica si Avantajele din perspectiva calitatilor ecologice si de economisire a energiei pentru asemenea locuinte sunt evidente. "Constructiile confera o temperatura constanta, vara sunt racoroase, iar iarna sunt calduroase, datorita masei termice a peretilor cu o grosime de 60 de centimetri. Fereastra mare a casutei noastre este orientata spre sud, iar ferestrele mai mici sunt orientate una spre est, iar cealalta spre vest".
Casa de la Sasca e doar inceputul, crede Ileana Mavrodin, pentru ceea ce am putea numi o arhitectura a viitorului, mai prietenoasa cu mediul inconjurator. "Putem folosi constructii de acest fel pentru case de vacanta, ecoturism sau clinici de medicina alternativa. Interesul exista si, printre atatea betoane, arhitectura ecologica a devenit o necesitate", ne-a marturisit Ileana Mavrodin.
» vezi articolul original
sursa: 
